Extras%20Motivare2.pdf

Extras din motivarea prin care ONJN a sancționat platforma online TotoGaming pentru încălcarea principiului participării responsabile în campania publicitară prin care s-a folosit de imaginea unui medic (…) Obiectivul sesizării constă în identificarea unui panou publicitar amplasat pe spațiul/domeniul public (localizat în com. Florești, strada Avram Iancu, nr. 402, județul Cluj – în apropierea reprezentanței auto ”Premium Cars Florești”) prin care este este promovată platforma de jocuri de noroc online ”TotoGaming.ro” deținută de operatorul/organizatorul TG Malta Limited. Materialul publicitar prezintă o persoană îmbractă/echipată în halat medical, purtând un stetoscop (atribute vizuale specifice profesiei de medic) utilizată ca personaj central al campaniei publicitare desfășurată de operator pentru activitatea de jocuri de noroc, în asociere cu mesajul ”Ușor de folosit între programări. Încearcă și tu”. De asemenea, s-a constatat difuzarea de materiale video cu aceleași caracteristici și pe platforma ”Youtube”. Pe cele două materiale (panoul publicitar și material video încărcat pe platforma Youtube) apar identificate Licența seria L1234057W001505 (asociată organizatorului TG Malta Limited), cât și domeniul ”totogaming.ro”. Campania publicitară, se desfășoară prin prezentarea unei figuri de autoritate profesională (medic) utilizată pentru a conferi legitimitate și încredere unei activităti de jocuri de noroc, ceea ce reprezintă o practică ce poate induce publicului percepția eronată a unui comportament responsabil sau lipsit de riscuri. Astel, în urma verificărilor efectuate, au rezultat date de natură a atrage răspunderea contravențională a operatorului în cauză, cu privire la o campania publicitară unitară (terestru și online), desfășurată cu încălcarea principiului participării responsabile la jocurile de noroc, după cum urmează: În urma verificării materialelor publicitare utilizate pentru promovarea activității de jocuri de noroc desfășurate de operator, s-a constatat difuzarea unei campanii publicitare unitare în cadrul căreia participarea la jocurile de noroc este asociată cu activitatea profesională a unei persoane prezentate publicului în calitate de medic. Într-unul dintre materialele publicitare analizate (panoul publicitar stradal), persoana este prezentată purtând un halat alb, un stetoscop așezat în jurul gâtului, într-un spațiu amenajat sub forma unui cabinet medical, cu un pat medical și ținând în mână un telefon mobil, alături de reprezentarea aplicației de jocuri de noroc aparținând operatorului. Materialul conține următoarele caractere/mențiuni/imagini de mari dimensiuni și mesajul: „UȘOR DE FOLOSIT ÎNTRE PROGRAMĂRI. ÎNCEARCĂ ȘI TU!” (însoțit de însemne/denumiri specifice activității de jocuri de noroc – ”CASINO”, ”RECOMPENSE”, ”TURNEU”, ”PARIURI”, ”7”, etc.). 1 Totodată, în cadrul unui alt material publicitar audiovisual (încărcat pe platforma YouTube în data de 07.VIII.2026 – cu un număr de peste 91.000 vizionări), aparținând aceleiași campanii, același personaj, prezentat în calitate de medic/doctor, purtând halat și stetoscop în jurul gâtului, aflându-se în cabinetul medical în care se observă o masă medicală și un aparat medical (tip ecograf), este întrebat: „Unde îți place să o faci?” la care acesta răspunde: „În cabinetul meu, după ultimul pacient.” Analizate atât individual, cât și în ansamblul campaniei publicitare, aceste materiale promovează același model de comportament, respectiv integrarea participării la jocurile de noroc în activitatea cotidiană și utilizarea intervalelor libere din cursul sau de la finalul programului profesional ca momente adecvate pentru accesarea jocurilor de noroc. Cadrul legal și principiile aplicabile: Potrivit art. 2 alin. (2) lit. b) și c) din O.U.G. nr. 20/2013, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc urmărește respectarea principiilor privind: - „protecția minorilor sau a altor grupuri vulnerabile, din punct de vedere social și economic, în vederea evitării dependenței acestora de jocuri de noroc”; precum și - „protecția participanților astfel încât jocurile de noroc să fie organizate într-o manieră onestă, responsabilă și transparentă”. Dispozițiile menționate stabilesc principiile care trebuie urmărite de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc în exercitarea atribuțiilor de reglementare, supraveghere și control, inclusiv din perspectiva prevenirii dependenței și asigurării unei participări responsabile la jocurile de noroc. În ceea ce privește obligațiile aplicabile publicității pentru jocurile de noroc, art. 1^2 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2009 prevede că: „Reclama și publicitatea pentru jocurile de noroc autorizate pe teritoriul național se fac cu respectarea principiilor prevăzute la art. 10 alin. (3)” De asemenea, art. 10 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2009 stabilește că activitatea economică reprezentată de jocurile de noroc, astfel cum acestea sunt definite la alin. (1) lit. a)-p), se va desfășura în condițiile elaborării și implementării, prin intermediul normelor de aplicare a legii și al altor reglementări specifice, a unui cadru de reglementare și supraveghere a furnizării și consumului de jocuri de noroc tradiționale și la distanță, cu respectarea principiilor prevăzute de lege. Între aceste principii, art. 10 alin. (3) pct. (vi) prevede dezvoltarea și implementarea unui program de protecție a jucătorilor împotriva dependenței de jocuri de noroc. 2 Aceste principii sunt concretizate, în materia acțiunilor de promovare, prin Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 111/2016, iar potrivit art. 6 alin. (1): „Acțiunile de promovare a activităților de jocuri de noroc desfășurate pe teritoriul național se realizează cu respectarea principiilor privind protecția minorilor și participarea responsabilă la jocul de noroc.” Din interpretarea coroborată a acestor dispoziții rezultă că publicitatea pentru jocurile de noroc nu este supusă exclusiv unor cerințe formale referitoare la modalitatea de prezentare a materialelor publicitare, ci trebuie să respecte, prin însuși conținutul și mesajul transmis publicului, principiul participării responsabile la jocurile de noroc. În consecință, aprecierea legalității unei comunicări comerciale nu poate fi limitată la verificarea existenței simbolului „18+”, a siglei ONJN, a seriei și numărului licenței sau a celorlalte elemente obligatorii. În fapt, este necesară analizarea mesajului publicitar în ansamblul său și, în special, a comportamentului de joc pe care acesta îl prezintă publicului ca fiind normal, acceptabil și demn de urmat. Caracterul contrar principiului participării responsabile este transpus și în mesajulul „Ușor de folosit între programări. Încearcă și tu!” Raportat la aceste exigențe, mesajul („UȘOR DE FOLOSIT ÎNTRE PROGRAMĂRI. ÎNCEARCĂ ȘI TU!”), nu reprezintă o simplă comunicare neutră referitoare la caracteristicile tehnice sau la ușurința utilizării aplicației. Semnificația acestuia trebuie stabilită prin raportare la întregul context vizual, verbal și subliminal (stimuli care se află sub pragul percepției conștiente) în care este transmis. Personajul este prezentat în mod neechivoc în calitate de medic, într-un cabinet medical, purtând halat peste care se observă un dispozitiv medical tip stetoscop amplasat în jurul gâtului, iar în acest context, sintagma „între programări” face trimitere directă la intervalele libere dintre consultații/pacienți. Prin urmare, reclama nu comunică numai faptul că aplicația este ușor de utilizat. Mesajul concret transmis publicului/consumatorilor este acela că intervalele libere existente între activitățile obișnuite ale unei persoane reprezintă momente potrivite pentru accesarea jocurilor de noroc. Această semnificație fiind întărită de formularea imperativă „Încearcă și tu!”. Operatorul nu se limitează astfel la prezentarea unui simplu personaj care utilizează produsul promovat, ci invită în mod direct destinatarul reclamei să reproducă respectivul comportament, toate acestea fiind transmise în mod direct în baza capitalului de încredere a unei profesii precum cea medicală. Structura mesajului în esență: Când există un interval liber între două activități, acesta poate fi folosit pentru jocuri de noroc – ideea sugerată: încearcă și tu să procedezi astfel (momentele recurente ale zilei de lucru sunt 3 transformate în ocazii de joc, iar destinatarul este invitat expres să reproducă acest comportament (sintagma ”Încearcă și tu”). Considerăm că un asemenea tip de mesaj este incompatibil cu principiul participării responsabile la jocurile de noroc, prin sugestia transformării intervalelor libere în ocazii de participare la joc Principiul participării responsabile presupune existența unui raport controlat și delimitat între participant și activitatea de joc și este incompatibil cu promovarea unor modele comportamentale care favorizează integrarea repetitivă a jocului în rutina cotidiană. Însă, materialul analizat construiește exact o asemenea asociere. Prin expresia „între programări”, operatorul identifică un eveniment cotidian și repetitiv – apariția unei pauze între două activități – și îl transformă într-o ocazie pentru participarea la jocuri de noroc. Caracterul contrar participării responsabile rezultă din faptul că publicitatea urmărește multiplicarea ocaziilor în care destinatarul este determinat să acceseze jocul. Dacă mesajul promovat este acela că jocurile de noroc sunt potrivite „între programări”, aceeași logică poate fi aplicată oricărui interval liber din cursul zilei. Astfel, simpla apariție a unei pauze este transformată într-un stimul pentru accesarea aplicației. Jocul nu mai este prezentat ca o activitate distinctă și delimitată, ci ca o modalitate obișnuită de ocupare a timpilor liberi dintre activitățile cotidiene. În acest mod, tipul de publicitate promovat de către operator, creează și consolidează asocierea: „am câteva minute libere – pot să joc”. O asemenea asociere este în directă coliziune cu principiul participării responsabile la joc, tocmai pentru că favorizează repetitivitatea participării și integrarea jocurilor de noroc în rutina zilnică, iar astfel de campanii sugerează normalizarea și banalizarea participării la jocurile de noroc Jocul este prezentat ca o activitate obișnuită/banală, care poate fi realizată rapid și firesc pe telefon în orice interval liber, asemenea oricărei alte activități cotidiene lipsite de risc. O asemenea modalitate de promovare este incompatibilă cu obligația de respectare a principiului participării responsabile. Legislația în materia jocurilor de noroc instituie cerințe specifice de protecție a participanților și de prevenire a dependenței tocmai pentru că această activitate presupune riscuri specific cu implicații sociale grave/consecințe negative majore. În acest context, publicitatea nu poate, pe de o parte, să fie supusă obligației legale de respectare a principiului participării responsabile, iar, pe de altă parte, să transmită consumatorului mesajul că jocul constituie o activitate cotidiană banală, care poate fi introdusă fără nicio rezervă în orice pauză a programului zilnic. 4 Caracterul neconform al mesajului nu presupune existența unui îndemn explicit de tipul „joacă permanent” sau „joacă cât mai mult”. O asemenea interpretare ar fi absurd și ar reduce în mod nejustificat principiul participării responsabile la interdicția unor forme extreme și explicite de publicitate. Participarea excesivă poate fi stimulată și prin creșterea frecvenței comportamentului de joc, iar o comunicare comercială care prezintă pauzele recurente ale zilei ca ocazii pentru accesarea jocurilor de noroc este susceptibilă tocmai să multiplice asemenea momente. Prin urmare, relevant nu este numai cât timp este sugerat să joace participantul într-o anumită sesiune, ci și cât de des este încurajat să revină la joc. Concret, aspectele învederate reprezintă încurajarea integrării jocului în rutina cotidiană De asemenea, aceeași concluzie rezultă și din cel de-al doilea material publicitar al campaniei, după cum urmează: Personajul prezentat în calitate de medic răspunde la întrebarea „Unde îți place să o faci?” prin afirmația „În cabinetul meu, după ultimul pacient.” Mesajul confirmă că asocierea dintre jocurile de noroc și activitatea profesională nu este accidentală și nu rezultă din interpretarea izolată a unui singur material. În fapt, apreciem că este vorba despre o linie de comunicare asumată în cadrul campaniei de tip unitar. În primul material, jocul este recomandat „între programări”, iar în cel de-al doilea, jocul este practicat „după ultimul pacient”. În ambele situații, operatorul leagă participarea la jocurile de noroc de momente recurente și perfect identificabile ale programului zilnic. Astfel, campania construiește un model comportamental în care jocurile de noroc sunt integrate în succesiunea firească a activităților unei zile: activitate profesională – pauză – joc de noroc – reluarea activității, respectiv încheierea activității profesionale – joc de noroc. În loc să delimiteze activitatea de joc și să evite stimularea unei participări repetitive, reclama creează legături între situații cotidiene recurente și accesarea produsului de joc. Nu este promovată limitarea jocului, ci multiplicarea ocaziilor de joc Nu poate fi reținut argumentul potrivit căruia mesajul ar fi compatibil cu jocul responsabil întrucât sugerează participarea numai în timpul liber sau pentru perioade scurte. Materialele analizate transmit numai un mesaj înscris strict formal (”Joacă Responsabil”) în contradicție evidentă cu elementele promovate referitoare la îndemnul și frecvența participării. Dimpotrivă, accentul comunicării comerciale este pus pe ușurința cu care jocul poate fi introdus în intervalele disponibile ale zilei. Există, astfel, o diferență esențială între promovarea unei participări limitate și promovarea posibilității de a juca în multiple intervale scurte. 5 O sesiune scurtă nu este, prin ea însăși, echivalentă cu o participare responsabilă atunci când mesajul comercial încurajează repetarea respectivei conduite ori de câte ori apare o pauză. Utilizarea calității de medic în construirea și potențarea mesajului publicitar: În aprecierea caracterului contrar principiului participării responsabile prezintă o relevanță deosebită și calitatea/modul în care operatorul a ales să prezinte personajul central al campaniei. Acesta este reprezentat în mod evident drept medic, prin utilizarea cumulativă a unor elemente fără echivoc: halat alb, dispozitiv medical tip stetoscop, cabinet medical, pat medical, aparatură medicală tip ecograf, referirea la „programări” și referirea expresă la „pacient”. Considerăm că nu este vorba, așadar, despre un element vizual incidental, iar calitatea de medic este integrată în însăși construcția mesajului publicitar pe baza capitalului de încredere a profesiei. Operatorul alege să transmită acest mesaj prin intermediul unei persoane prezentate drept medic și să plaseze participarea la joc chiar în cabinetul medical și în raport cu momentele specifice activității profesionale. Această alegere are aptitudinea de a potența efectul de normalizare a comportamentului de joc, în ciuda faptului că dependența de jocuri de noroc este înclusă în nomenclatorul oficial al afecțiunilor de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Nota bene: Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut dependența de jocurile de noroc ca fiind o tulburare mintală gravă și o adicție comportamentală (cod diagnostic ”ICD-11: 6C50”). Profesia de medic este o profesie asociată, prin natura sa, cu protejarea sănătății, responsabilitatea și competența în ceea ce privește prevenirea și tratarea unor comportamente sau situații care pot afecta sănătatea. Este de notorietate faptul că medicii reprezintă o categorie profesională care se bucură de un grad ridicat de încredere din partea publicului. În acest context, utilizarea imaginii unei persoane prezentate drept medic pentru promovarea unui anumit comportament legat de jocurile de noroc este susceptibilă să confere conduitei respective o aparență suplimentară de acceptabilitate, normalitate și lipsă de risc. Mesajul rezultat din ansamblul comunicării este, în esență, că inclusiv un medic joacă în mod firesc în cabinetul său, între programări sau după ultimul pacient și îi îndeamnă și pe ceilalți să încerce. Astfel, comportamentul de joc nu este numai prezentat publicului, ci este asociat unei persoane aparținând unei profesii în care publicul are o încredere deosebită. Prin această asociere este susceptibilă să fie indusă ideea că participarea la jocurile de noroc în modalitatea prezentată ar reprezenta un comportament firesc, acceptabil și compatibil cu o conduită responsabilă, din moment ce acesta este practicat și implicit validat de o persoană reprezentată drept medic. 6 Mai mult, având în vedere legătura directă dintre profesia medicală și protejarea sănătății, utilizarea imaginii medicului în acest context este susceptibilă să diminueze percepția publicului asupra riscurilor asociate jocurilor de noroc. Un destinatar/consumator al reclamei poate percepe comportamentul ca fiind cu atât mai acceptabil cu cât persoana care îl practică și îl recomandă este prezentată ca aparținând unei profesii asociate cu sănătatea și cu prevenirea comportamentelor care o pot afecta. Această modalitate de promovare are un caracter problematic social din perspectiva principiului participării responsabile cu cât cadrul normativ în materia jocurilor de noroc urmărește inclusiv prevenirea dependenței de jocuri de noroc. Este contrar acestei finalități ca publicitatea să utilizeze tocmai imaginea unei persoane asociate profesional cu protecția sănătății pentru a normaliza participarea la joc și pentru a sugera că aceasta reprezintă o activitate firească de ocupare a pauzelor cotidiene. Caracterul neconform nu rezultă, însă, din existența unei interdicții generale de a utiliza un personaj care interpretează rolul unui medic în publicitatea pentru jocurile de noroc. Ceea ce prezintă relevanță este modalitatea concretă în care calitatea de medic este utilizată în materialele analizate. În speță, această calitate este folosită pentru a conferi credibilitate și normalitate unui comportament constând în integrarea jocului în rutina profesională, iar personajul astfel construit adresează publicului inclusiv îndemnul expres „Încearcă și tu!”. Din această perspectivă, faptul că persoana care apare în material nu ar exercita în realitate profesia de medic nu înlătură caracterul neconform al comunicării. Relevantă pentru analiza publicității este calitatea în care persoana este prezentată destinatarilor materialului publicitar și mesajul pe care această reprezentare îl transmite. Publicul nu receptează materialul prin raportare la profesia reală a actorului, ci vede un personaj prezentat fără echivoc drept medic, într-un cabinet medical, cu stetoscop, programări și pacienți, care joacă și îi îndeamnă și pe destinatarii reclamei să încerce. În consecință, utilizarea calității de medic nu constituie un element separat de restul campaniei, ci întărește și validează mesajul de normalizare a participării la jocurile de noroc. Materialele publicitare trebuie analizate în ansamblul lor, iar nu prin izolarea fiecărui element. În speță, operatorul: - prezintă jocurile de noroc ca modalitate adecvată de ocupare a pauzelor din activitatea profesională; - transformă momente cotidiene și recurente, precum intervalul „între programări”, în ocazii de participare la joc; - asociază jocul cu momentul imediat următor finalizării activității profesionale, prin formula „după ultimul pacient”; 7 - pune accent pe ușurința accesării jocului în asemenea intervale; - adresează publicului un îndemn expres de a reproduce conduita prezentată, prin formula „Încearcă și tu!”; - integrează astfel jocurile de noroc în rutina zilnică a personajului; - utilizează pentru prezentarea și validarea acestei conduite imaginea unui medic, respectiv a unei persoane aparținând unei profesii asociate cu sănătatea, responsabilitatea și un grad ridicat de încredere publică. Aceste materiale sunt promovate pe panouri publicitare stradale, pe platforma YouTube și pe pagina oficială de Instragram intitulată ”TotoGaming România” (având un număr de 14.6 mii de urmăritori) Publicitatea nu se limitează la prezentarea existenței serviciului sau a caracteristicilor aplicației, ci promovează un model concret de consum al produsului de joc. Caracterul neconform este accentuat prin alegerea unui medic ca personaj central, întrucât comportamentul astfel promovat beneficiază simbolic de autoritatea și încrederea asociate profesiei respective, după cum am menționat. Raportat la această situație, se impune observația că acceptarea unei asemenea practici ar deschide calea utilizării și alor profesii de încredere în scopuri comerciale similare (spre ex.: un magistrat promovând jocurile de noroc, un polițist făcând reclamă la același produs sau un medic asociindu-se cu promovarea consumului de alcool). O asemenea practică poate aduce atingere prestigiului și statutului profesiilor chiar dacă legea nu interzice în mod expres utilizarea imaginii unor persoane aparținând anumitor profesii în publicitatea pentru jocurile de noroc, dar ar goli de conținut finalitatea de protecție urmărită de principiul în cauză. Raportarea concretă la principiul participării responsabile la jocul de noroc: Prin instituirea obligației ca acțiunile de promovare să respecte principiul participării responsabile, legiuitorul a impus operatorilor obligația de a concepe comunicările comerciale într-o manieră compatibilă cu natura particulară și cu riscurile activității promovate. Principiul nu poate fi lipsit de conținut prin interpretarea potrivit căreia ar fi interzise numai mesajele care îndeamnă explicit la participare excesivă. Un mesaj publicitar poate fi contrar participării responsabile și atunci când, fără să solicite textual consumatorului să „joace excesiv”, promovează modele de conduită susceptibile să favorizeze tocmai creșterea frecvenței jocului, integrarea acestuia în rutina zilnică, banalizarea activității și diminuarea percepției asupra riscurilor sale. Mesajul nu este unul de moderare, delimitare sau control al participării, ci unul de disponibilitate permanentă și integrare cotidiană: aplicația este ușor de utilizat, pauzele dintre activități reprezintă momente în care se poate juca, iar destinatarul este invitat să procedeze în același mod. 8 Concret, campania identificată funcționează în sens contrar finalității principiului participării responsabile. Practic, în loc să evite stimularea unor comportamente repetitive, creează noi contexte pentru participare. În loc să delimiteze activitatea de joc de activitățile obișnuite ale persoanei, o introduce în rutina acestora. În loc să mențină conștientizarea caracterului particular al jocurilor de noroc și a riscurilor asociate acestora, le prezintă ca pe o activitate banală de telefon, potrivită pentru ocuparea câtorva minute libere, iar această normalizare este realizată prin intermediul imaginii unui medic, persoană asociată cu sănătatea și responsabilitatea, ceea ce este susceptibil să confere conduitei promovate o aparență suplimentară de siguranță și acceptabilitate. Publicitatea pentru jocurile de noroc este permisă, limitele fiind rezultate din principiul participării responsabile prin raportare la principiul bunei credințe. În aprecierea situației analizate trebuie precizat că legislația în vigoare nu interzice publicitatea pentru jocurile de noroc, ci permite promovarea jocurilor de noroc autorizate, cu respectarea condițiilor și limitelor stabilite de lege. În consecință, simplul fapt că un operator își promovează produsele sau serviciile nu constituie, prin el însuși, o încălcare a principiului participării responsabile la jocurile de noroc. Însă, o campanie publicitară defășurată fără bună-credință, poate induce în eroare categoriile vulnerabile (aspect de natură a reprezenta o practică incorectă). De asemenea, existența într-un material publicitar, a unui mesaj comercial destinat să determine publicul să cunoască, să acceseze sau să utilizeze un produs ori un serviciu oferit în mod legal nu poate fi considerată, în mod automat, neconformă. Promovarea reprezintă, prin natura sa, o formă de comunicare comercială prin care operatorul urmărește să genereze interes pentru serviciile pe care legea îi permite să le ofere și să le promoveze. Prin urmare, principiul participării responsabile nu poate fi interpretat într-o manieră care să golească de conținut dreptul organizatorului de a realiza publicitate în condițiile expres permise de lege. Însă, în același timp, posibilitatea legală de promovare nu este una absolută. Legiuitorul a condiționat în mod expres publicitatea pentru jocurile de noroc de respectarea unor principii speciale de protecție, între care se află participarea responsabilă la jocul de noroc. Aceste cerințe sunt determinate de natura specifică a activității promovate și de necesitatea protejării participanților, inclusiv împotriva dezvoltării unor comportamente de joc excesive sau problematice. În această materie trebuie menținut un just echilibru între dreptul operatorului economic de a- și promova, în condițiile legii, produsele și serviciile și dreptul participanților și al potențialilor 9 participanți de a beneficia de protecția pe care legiuitorul a instituit-o prin principiile jocului responsabil. Din această perspectivă, utilizarea unor mesaje de tip „call to action” nu constituie, prin ea însăși, o încălcare a legii. Un îndemn comercial nu poate fi considerat automat incompatibil cu principiul participării responsabile numai pentru că urmărește determinarea consumatorului să utilizeze un produs de joc oferit în mod legal. Caracterul conform sau neconform al unui asemenea mesaj trebuie apreciat în funcție de conținutul concret al îndemnului, contextul în care este formulat, conduita pe care o recomandă, modalitatea în care este prezentată activitatea de joc și efectul rezultat din ansamblul elementelor comunicării comerciale. În acest sens, analiza trebuie să răspundă unui test de proporționalitate între, pe de o parte, interesul legitim al operatorului de a beneficia efectiv de dreptul recunoscut de lege de a-și promova activitatea și, pe de altă parte, necesitatea ca modalitatea concretă de exercitare a acestui drept să nu afecteze protecția pe care aceeași legislație o acordă consumatorului prin impunerea principiilor participării responsabile. Cu alte cuvinte, dreptul de a face publicitate nu poate fi interpretat ca dreptul de a utiliza orice mesaj pentru stimularea participării, după cum nici principiul jocului responsabil nu poate fi interpretat ca o interdicție implicită a oricărui mesaj menit să promoveze un produs de joc. Delimitarea trebuie realizată de la caz la caz, prin examinarea concretă a materialului publicitar. Un mesaj comercial rămâne în limitele promovării permise atât timp cât, prin conținutul și contextul său, nu transformă exercitarea dreptului de promovare într-o modalitate de stimulare a unor comportamente incompatibile cu participarea responsabilă. În schimb, atunci când tehnica de promovare depășește simpla prezentare sau recomandare a unui produs și construiește un model comportamental care favorizează jocul repetitiv, banalizează riscurile acestuia, multiplică ocaziile de participare ori utilizează elemente susceptibile să confere unui asemenea comportament o aparență nejustificată de siguranță sau validare, prevalează obligația legală de protecție a participantului. Considerăm că în speța analizată, acest echilibru nu a fost respectat de către organizatorul de jocuri de noroc TG Malta Limited. Caracterul neconform rezultă din efectul cumulat al tuturor elementelor campaniei pe care am descris-o. În cazul de față nu este sancționat faptul că operatorul și-a promovat produsul și nici simpla utilizare a unui îndemn comercial, ci este sancționată modalitatea concretă în care dreptul de promovare a fost exercitat, prin construirea unui mesaj care, analizat în ansamblul său, transformă jocul de noroc într-o activitate firească pentru ocuparea pauzelor cotidiene, stimulează multiplicarea ocaziilor de participare și utilizează imaginea medicului pentru a consolida acceptabilitatea și normalitatea acestui comportament. 10 În aceste circumstanțe, interesul comercial al operatorului de a genera participare prin intermediul publicității a fost valorificat fără integrarea reală a exigențelor legale privind jocul responsabil. Ansamblul elementelor analizate conduce la concluzia că, în conceperea acestei campanii, operatorul a ignorat exigențele rezultate din principiul participării responsabile, privilegiind exclusiv eficiența mesajului de stimulare a participării. Posibilitatea recunoscută de lege operatorului de a-și promova serviciile nu poate fi exercitată prin golirea de conținut a obligației, impuse de aceeași lege, ca promovarea să respecte principiile jocului responsabil. Acesta este justul echilibru pe care cadrul normativ îl impune și care, în situația analizată, nu a fost respectat. În concluzie: Raportat la situația de fapt constatată și la dispozițiile legale incidente, rezultă faptul că operatorul de jocuri de noroc la distanță TG MALTA LIMITED, a realizat acțiuni de promovare a activității de jocuri de noroc fără respectarea principiului participării responsabile la jocul de noroc. Astfel, utilizarea unei persoane prezentate drept medic potențează caracterul neconform al mesajelor transmise în cadrul campaniei publicitare, întrucât comportamentul de joc este asociat unei profesii care se bucură de un grad ridicat de încredere publică și care este legată, prin natura sa, de protejarea sănătății. Prin această modalitate de prezentare este susceptibilă să fie indusă ideea că jocurile de noroc și, în particular, integrarea acestora în rutina zilnică reprezintă un comportament firesc, acceptabil și lipsit de riscuri semnificative, fiind practicat și implicit validat de o persoană prezentată drept medic. Concret, o asemenea abordare este incompatibilă cu principiul participării responsabile la jocurile de noroc și cu normele privind protecția participanților și prevenirea dependenței. În consecință, față de caracterul și conținutul materialelor publicitare documentate, de modalitatea în care acestea promovează integrarea participării la jocurile de noroc, se constată nerespectarea dispozițiilor art. 1^2 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2009, raportat la principiile prevăzute de art. 10 alin. (3) din același act normativ și încălcarea art. 6 alin. (1) din Normele metodologice de punere în aplicare a OUG nr. 77/2009, aprobate prin H.G. nr. 111/2016, care impune ca acțiunile de promovare să fie realizate cu respectarea principiului participării responsabile la jocul de noroc. În exercitarea atribuțiilor de supraveghere și control, Oficiul are în vedere și principiile stabilite prin art. 2 alin. (2) lit. b) și c) din O.U.G. nr. 20/2013, referitoare la protecția minorilor și a altor grupuri vulnerabile în vederea evitării dependenței de jocuri de noroc și la protecția 11 participanților astfel încât jocurile de noroc să fie organizate într-o manieră onestă, responsabilă și transparentă. Competența Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc în prezenta cauză privește constatarea și sancționarea încălcării dispozițiilor legislației speciale în materia jocurilor de noroc referitoare la publicitate și la respectarea principiului participării responsabile la jocul de noroc. Aplicarea sancțiunii contravenționale de către ONJN nu presupune însă și exercitarea unei competențe generale de a dispune modificarea, retragerea sau încetarea difuzării materialului publicitar în cadrul serviciilor media audiovizuale. Regimul difuzării comunicărilor comerciale audiovizuale este supus dispozițiilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, precum și reglementărilor adoptate de Consiliul Național al Audiovizualului, autoritate competentă în materia conținutului audiovizual și a respectării normelor aplicabile comunicărilor comerciale audiovizuale. Legea audiovizualului conferă Consiliului Național al Audiovizualului atribuții de reglementare, supraveghere și sancționare în această materie, inclusiv competența de a dispune, în condițiile legii, măsuri de intrare în legalitate. Având în vedere constatările efectuate cu privire la conținutul campaniei și necesitatea analizării acesteia și din perspectiva normelor care reglementează comunicarea comercială audiovizuală, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a sesizat Consiliul Național al Audiovizualului, în vederea exercitării atribuțiilor ce îi revin potrivit Legii audiovizualului nr. 504/2002 și reglementărilor adoptate în aplicarea acesteia. Sesizarea CNA are în vedere delimitarea competențelor celor două autorități: ONJN constată și sancționează încălcarea obligațiilor stabilite de legislația specială a jocurilor de noroc, iar aprecierea și dispunerea eventualelor măsuri privind conformitatea difuzării comunicării comerciale audiovizuale, inclusiv măsurile de intrare în legalitate aflate în competența Consiliului, urmează a fi realizate de CNA potrivit propriului cadru legal. În incheiere, apreciem că participantul/consumatorul nu poate fi sacrificat printr-o interpretare discreționară a obligațiilor legale ce îi revin opereatorului în materia acțiunilor de promovare. Or, în această speță, operatorul a sacrificat protecția participantului/consumatorului prin interpretarea în mod arbitrar a prevederilor referitoare la principiul participării responsabile, limitând verificarea conformității campaniei publicitare la simpla prezență a elementelor formale, în timp ce conținutul mesajului a ignorat fondul problemei. Dacă s-ar accepta acest mod de promovare ca fiind unul conform, consumatorul/jucătorul ar fi expus unui risc real, iar finalitaeta de protecție a legislației ar fi denaturată printr-o interpretare formalistă și deficitară. Materialele au fost identificate ca aparținând aceleiași campanii unitare de promovare a aplicației și a domeniului ”totogaming.ro” (aparținând operatorului TG MALTA LIMITED), prin prezentarea unui personaj comun, prezentat în mod consecvent publicului în calitate de medic, precum și un mesaj comercial construit pe aceeași linie de comunicare. 12 Mai mult, difuzarea coordonată pe mai multe canale de comunicare este de natură a amplifica gradul de expunere a publicului la mesajul comercial. În urma acțiunii de control desfășurate, a fost constatată încălcarea principiului participării responsabile la jocurile de noroc în cadrul campaniei publicitare desfășurate de operatorul TG MALTA LIMITED, difuzată/promovată în mod coordonat pe mai multe canale (panou publicitar amplasat pe domeniul public, material publicitar audiovizual difuzat pe platforma YouTube și postare pe pagina de Instagram), astfel fiind încălcate prevederile art. 6 alin. (1) din Anexa 1 la HG nr. 111/2016, potrivit cărora: „Acțiunile de promovare a activităților de jocuri de noroc desfășurate pe teritoriul național se realizează cu respectarea principiilor privind protecția minorilor și participarea responsabilă la jocul de noroc.” Potrivit art. 21 alin. (1) din OUG nr. 77/2009, răspunderea pentru organizarea și exploatarea jocurilor de noroc îi revine în totalitate persoanei juridice care deține licența de organizare. Pentru fapta de la pct. 1, în conformitate cu prevederile art. 151 alin. (4) din Anxa 1 la HG nr. 111/2016, va fi sesizat Comitetul de Supraveghere în vederea luării măsurilor ce se impun. 13